In metrou, la ora iesirii de la servici. Trenul galben, plin de casti de protectie galbene, purtate de oameni galbeni. Chinezi. Muncitori pe santierul de la Cotroceni Mall. Stau cuminti pe scaune. Lumea se mira, se holbeaza, se amuza. Acum vreo doua zile, trei fete erau sa lesine de ras. Ha, ha, ha. Ce caraghiosi. Hai fata, baga-te intre ei! Vezi ca s-a eliberat un loc. Ha, ha, ha. Chinezii, seriosi. Alta data, niste cocalari s-au luat de ei. Chinezii, tot seriosi. Nu au raspuns la provocari.
Iata insa ca si seriozitatea muncitorului chinez si-a gasit nashul. Ceea ce nu au reusit fetele vesele si cocalarii nervosi, a reusit in seara asta comunicarea nonverbala. Comunicatorul, un tip simpatic, imbracat trendy-fotbalistic, ce parea ca stapaneste multe limbi straine vorbite cu mainile. Auzi, colega, voi mai trageti un sprit dupa munca? Chinezii dau din umeri. Atunci romanul nostru isi intra in rol. Incepe sa mimeze. Are intr-o mana un pahar, intr-alta o sticla. Toarna, bea. Mai toarna unul, il bea si pe ala. Chinezii incep sa se hlizeasca.
Incurajat de succesul repurtat, mimul nostru mai da o dusca pe gat si incepe sa se clatine. Deja audienta e cucerita. Chinezii rad de-a binelea. Aha, deci o mai comiteti din cand in cand, zice, mutandu-si degetul de la sticla imaginara la chinezi si inapoi la sticla. Chinezii au inteles mesajul si scutura energic din cap. Nuuu, nu facem noi asa ceva. Ba daa, lasa ca va stiu eu, colega, ii mustra prieteneste mimul.
Da’ fete, ceva, v-ati gasit pe-aici? Fete, ma, si mainile incep sa contureze artistic niste forme voluptoase. Chinezii se prapadesc de ras. Nuuu, nu facem noi asa ceva, par a zice, scuturand energic din castile galbene. Mie-mi spui, colega, de aia ati ajuns un miliard. Romanii din jur zambesc, chinezii sunt veseli, iar metroul multicultural opreste in Statia Crangasi.
Hhahhaha, lesin de ras, vizualizez faza….